I LOVE CRAIOVA.com

Expand your horizons by exploring ours. From parks to museums, from restaurants to cafes Craiova has it all!

eXploreaza Craiova
facebook
YouTube

Tudor Vladimirescu

Tudor din Vladimiri

Tudor Vladimirescu (n. 1780, Vladimir - d. S.V. 7 iunie 1821 Targoviste) a fost o figura emblematica pentru istoria tarii Romanesti la inceputul secolului al XIX-lea, fiind conducatorul Revolutiei de la 1821 si al pandurilor. | Fapte ce l-au facut remarcabil - Proclamatia catre tara. Pades, 23 ianuarie 1821.

Biografie

S-a nascut in satul Vladimiri (Gorj), intr-o familie de mosneni. A invatat carte si limba greaca in casa boierului aroman[necesita citare] Ionita Glogoveanu, din Craiova, care a facut din inteligentul si destoinicul baiat administrator de mosie si care l-a intrebuintat in afacerile de negot, mai ales la exportul de vite.

Tudor Vladimirescu si-a constituit o avere prin cumparare de pamant, facand comert pe cont propriu. S-a emancipat din slujba lui Glogoveanu intrand in randurile pandurilor - armata cu obligatii semipermanente - si participa la razboiul ruso-turc din 1806 - 1812, recompensat de oficialitatile ruse cu ordinul de cavalerie Ordinul Vladimir, clasa a III-a.

In 1806 a fost numit vataf de plai la Closani, adica administrator al unui district de munte, functie pe care o va detine pana in 1820. in perioada 14 iunie-26 decembrie 1814 a efectuat o calatorie la Viena, in perioada Congresului de Pace de la Viena (1814-1815), pentru a lichida mostenirea sotiei lui Nicolae Glogoveanu (fiul lui Ionita Glogoveanu), decedata la Viena, si pentru a-i aduce in tara fetita.

Cunoscator al limbii germane, Tudor Vladimirescu a putut sa urmareasca problemele politice care se dezbateau in presa in capitala Imperiului Austriac. intors in tara la inceputul anului 1815, Tudor a aflat ca garnizoana otomana din Ada-Kaleh, care cutreierase judetele Mehedinti si Gorj, distrusese si gospodaria lui de la Cerneti si ii luase toate bucatele.

Prezent apoi in capitala tarii pentru sustinerea unui proces de mosie in fata Divanului, Tudor afla de hotararea Eteriei de a porni miscarea de eliberare a Greciei. Considerand momentul prielnic pentru a ridica poporul la lupta, are unele discutii cu reprezentantii Eteriei pentru cooperare militara, pentru ca "pandurii sa inlesneasca trecerea lui Ipsilanti peste Dunare".

A semnat o intelegere cu Comitetul de obladuire prin care Tudor urma sa ridice "norodul la arme", avand drept obiectiv inlaturarea regimului fanariot. Continutul prea revolutionar al "Proclamatiei de la Pades" i-a speriat pe boieri, care trimit corpuri de oaste pentru a-l opri. Adresandu-i-se lui Nicolae Vacarescu, unul dintre cei insarcinati cu infrangerea ostirii pandurilor, Tudor arata ca "pesemne dumneata pa norod cu al caror sange s-au hranit si s-au poleit tot neamul boieresc, il socotesti nimic, si numai pe jefuitori ii numeri patrie... Dar cum nu socotiti dumneavoastra ca patria se cheama poporul, iar nu tagma jefuitorilor". Diplomat, Tudor asigura in permanenta pasalele de la Dunare si Poarta Otomana ca poporul s-a revoltat din cauza "cumplitelor patimi ce sufera din partea unirii pamantenilor boieri, cu cei dupa vremi trimisi domni si ocarmuitori acestui norod".

Intrand in Bucuresti in fruntea "adunarii poporului", este primit cu entuziasm de catre masele populare din capitala. Preia de fapt, in primavara anului 1821, conducerea tarii, fiind numit de popor "Domnul Tudor". Prezenta lui Alexandru Ipsilanti la Bucuresti in fruntea unei armate nedisciplinate, dupa ce actiunea lui fusese dezavuata, ca si a romanilor de altfel, de catre Rusia, l-au pus intr-o situatie dificila. Tudor ii cere conducatorului Eteriei sa treaca Dunarea, asa cum promisese initial, pentru ca tara Romaneasca sa nu fie transformata in teatru de razboi.

Moartea

Conducatorii eteristilor au pus la cale un complot pentru a-l indeparta. Ridicat prin tradare de la Golesti, la 21 mai Tudor a fost ucis de sefii eteristilor la Targoviste, in noaptea de 27 spre 28 mai, invinuit probabil de colaborare cu otomanii impotriva eteristilor, fapt pe care istoria nu l-a confirmat niciodata. L-a avut ca dusman pe redutabilul locotenent-colonel Dimitrie Papazoglu, decorat la Paris de Alexandru I pentru merite deosebite in executarea de harti militare.

Rude

Tudor Vladimirescu a avut un frate (Papa) si o sora (Constandina) ai caror descendenti traiesc si in ziua de azi in Oltenia.

Legende

Destinul lui tragic, romantat desigur, a devenit (in 1962) sursa de inspiratie pentru scenaristul Mihnea Gheorghiu si regizorul Lucian Bratu, care au realizat un lung metraj artistic cu Emanoil Petrut in rolul titular.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Vladimirescu

Facebook

Facebook

Vizitati-ne si pe Facebook

Termeni si conditii.

Privacy Policy.

Invata mai mult despre termeni si conditii.

Comenzi telefonice:

In Lucru

Program Atelier | Plata si Livrare

Site-uri partenere:

Lyv Bijoux

laBohemia Handmade Gifts