I LOVE CRAIOVA.com

Expand your horizons by exploring ours. From parks to museums, from restaurants to cafes Craiova has it all!

eXploreaza Craiova
facebook
YouTube

Mihai Viteazul

Portretul de la Praga, din anul 1601.

Mihai Viteazul (sau Mihai Bravu, n. 1558, Targul de Floci - d. 9 august 1601, Turda) a fost un boier roman, care a detinut dregatoriile de banisor de Strehaia, stolnic domnesc si ban al Craiovei, inainte de a ajunge domnul tarii Romanesti. Pentru o perioada (in 1600) a fost conducator de facto al celor trei mari tari medievale care formeaza Romania de astazi: tara Romaneasca, Transilvania si Moldova.

Figura lui Mihai Viteazul a ajuns in panteonul national romanesc dupa ce a fost recuperat de istoriografia romaneasca a secolului al XIX-lea, un rol important jucandu-l opul Romanii supt Mihai-Voievod Viteazul al lui Nicolae Balcescu. Astfel voievodul a ajuns un precursor important al unificarii romanilor, care avea sa se realizeze in secolul al XX-lea.

Originea si primii ani ai vietii

In anul 1601, in timpul unei sederi la Praga, a fost portretizat de pictorul Egidius Sadeler, care a mentionat pe marginea portretului aetatis XLIII, adica "in al 43-lea an al vietii", ceea ce indica drept an al nasterii lui Mihai anul 1558. Domnul Patrascu cel Bun, considerat multa vreme ca fiind tatal nelegitim al lui Mihai, a murit in 1557. imprejurarea ca Patrascu sa fi avut relatii extraconjugale in anul mortii sale apare ca foarte improbabila, avand in vedere faptul ca a murit in urma unei lungi boli, pentru tratarea careia a cerut medici de la Sibiu. Ipoteza ca Mihai sa fi fost fiul postum al lui Patrascu a fost exclusa si de Petre Panaitescu, cu argumente onomastice, genealogice, precum si pe baza cronicilor de epoca.

Mama lui Mihai, Teodora sau Tudora, a fost, dupa unele surse, de neam grecesc (din vechea familie bizantina a Cantacuzinilor). Dupa alte surse, era vanzatoare de rachiu, originara din Targul de Floci, iar tatal lui Mihai era grec. Cronica lui Radu Popescu mentioneaza ca "Acest Mihai Voda, dupa ce au luat domnia, s-a numit ca este fecior lui Patrascu Voda, iar cu adevarat nu se stie, ca nici un istoric de-ai nostri sau striin nu adevereaza cine iaste si cum au luat domnia, fara cat din auz unul din altul asa dovedim, ca muma-sa au fost de la Oras dela Floci, care fiind vaduva si frumoasa si nemerind un gelep (negustor), om mare si bogat den Poarta imparateasca si in casa ei zabovindu-se catava vreme..."

Alte documente, aflate in custodia Academiei Romane, precum si specificatiile din Condica episcopiei Ramnicului, atesta ca Mihai Viteazul s-ar fi nascut la Dragoesti, localitate aflata pe partea stanga a Oltului, judetul Valcea. Aceleasi surse mai specifica faptul ca la Proieni, pe Valea Oltului, intr-o veche biserica ortodoxa, s-ar fi cununat cu Doamna Stanca. Mama sa, Teodora Cantacuzino, a fost sora cu Iane Cantacuzino, inalt dregator la Constantinopol si apoi ban al Craiovei, din familia Cantacuzino. Armeanul Petre Grigorovici din Lemberg, unul din diplomatii lui Mihai, a intocmit, probabil pentru informarea cercurilor austriece, o cronica a vietii domnitorului, document care s-a pierdut in forma originala, dar care s-a pastrat in compilatia lui Stephanus Zamosius.

Ascensiunea politica

La sfarsitul anului 1588 devine stolnic al curtii lui Mihnea Turcitul, iar in 1593 ban al Craiovei in timpul domniei lui Alexandru cel Rau. in septembrie 1593, cu ajutorul patriarhului Constantinopolului, dar si al otomanilor dupa ce a platit o suma record de 1,5 milioane de galbeni, a devenit voievod al tarii Romanesti, efectiv de pe 11 octombrie.

Adera la "Liga Sfanta" crestina, constituita din initiativa Papei Clement al VIII-lea, din care initial faceau parte Statul Papal, Spania, Austria, Ferrara, Mantova si Toscana (Anglia si Polonia au manifestat rezerve fata de politica de cruciada a papalitatii). Ulterior adera si Transilvania, considerata factor decisiv in atragerea in alianta a celorlalte doua state romanesti, Moldova si tara Romaneasca. Aron Voda, domnul Moldovei semneaza un tratat cu imparatul habsburgic la 16 septembrie 1594, oferind astfel un motiv in plus lui Mihai Viteazul sa decida, cu acordul boierilor, intrarea in alianta antiotomana.

Campania antiotomana

Aderarea tarii Romanesti la "Liga Sfanta" a condus la izbucnirea (13 noiembrie 1594) unei revolte antiotomane soldata cu suprimarea creditorilor levantini si a intregii garnizoane otomane stationata in Bucuresti. Pe acest fundal, Mihai porneste o ofensiva generala impotriva inaltei Porti, atacand cetatile turcesti de pe ambele parti ale Dunarii (Giurgiu, Harsova, Silistra s.a.). Urmeaza o serie de victorii impotriva tatarilor si turcilor (la Putineiu si pe locul numit "Padina serpatesti" de langa satul Stanesti) culminata cu incendierea Rusciucului. Dupa modelul victorios al lui Mihai, Aron Voda porneste o campanie similara. Datorita recunoasterii ca suzeran a lui Sigismund Bathory de catre Aron Voda si succesorul sau, Razvan stefan, Mihai trimite o delegatie de boieri la Alba Iulia pentru a reglementa diplomatic relatiile munteano-transilvanene. Nerespectand porunca domnitorului, delegatia de boieri condusa de mitropolitul Eftimie negociaza si semneaza la Alba Iulia la 20 mai 1595 un tratat cu Bathory prin care Mihai devenea de fapt loctiitorul acestuia pe propriul sau tron (din tara Romaneasca). Puterea revenea astfel Sfatului Domnesc alcatuit din 12 boieri de rang inalt. Comandand o armata de cca. 16.000 de ostasi, la care se adaugau cei 7.000 de transilvaneni condusi de Albert Kiraly, Mihai Viteazul obtine contra turcilor victoria la Calugareni - 13/23 august 1595 (evocata in mod stralucit in poemul "Pasa Hassan" al poetului George Cosbuc). Contraofensiva otomana il forteaza sa se retraga temporar in munti, asteptand sprijinul lui Sigismund Bathory. intre timp, stefan Razvan este inlocuit de pe tronul Moldovei cu Ieremia Movila, domn fidel polonezilor. Mihai Viteazul incepe, cu sprijin transilvanean si moldovean eliberarea oraselor Targoviste (5-8 octombrie 1595), Bucuresti (12 octombrie 1595) si Giurgiu (15-20 octombrie 1595).

In 1594 si in anii urmatori Mihai Viteazul a condus o campanie militara in sudul Dunarii, cucerind cetatile Isaccea, Macin, Cernavoda, Razgrad, Babadag, Targul de Floci, Silistra si chiar Rusciuc, sistova, Nicopole si Vidin. Potrivit istoricului Nicolae Iorga, calaretii lui Mihai Viteazul ajunsesera pana la Adrianopole in est si Plevna in vest. Aceasta actiune a fost coroborata cu cea a voievodului moldovean Aron Tiranul care a readus sub stapanirea sa Bugeacul, in aceeasi perioada. in 1601 Mihai Viteazul a preluat aceste teritorii o data cu instalarea sa pe tronul Moldovei, astfel incat Dobrogea si gurile Dunarii s-au aflat sub stapanirea sa pana la moarte. Intreaga crestinatate balcanica l-a privit ca pe un eliberator, iar dupa moartea sa, in hartiile gasite sub perna, s-a aflat o scrisoare in care acesti crestini il numeau "Steaua lor rasariteana".

Negocierile de pace cu inalta Poarta

Pierderile suferite in urma campaniilor antiotomane, precum si dezastrele provocate de ostasii sultanului, au adus tara Romaneasca la o stare critica din punct de vedere financiar. Cu visteria golita, Mihai se vede silit sa aplice o solutie pe cat de nepopulara, pe atat de vitala supravietuirii statale: "asezamantul" sau "legarea taranilor de glie" prin care rumanii (taranii fara pamant din Valahia) erau siliti sa ramana pe mosia pe care se aflau in acel moment. Dupa cateva confruntari pe linia Dunarii, dar mai ales dupa infrangerea suferita de Sigismund Bathory in Batalia de la Keresztes, Mihai a facut in decembrie 1597 pace cu Imperiul Otoman. In schimbul acceptarii suzeranitatii otomane si a platii tributului, inalta Poarta a recunoscut domnia voievodului pe intreaga durata a vietii sale si i-a trimis steag de domnie.

In paralel, la 9 iunie 1598, Mihai a incheiat la Manastirea Dealu un tratat cu imparatul Rudolf al II-lea, care s-a obligat sa-i asigure subsidii pentru intretinerea armatei si i-a recunoscut caracterul ereditar al domniei in schimbul recunoasterii suzeranitatii imparatului. Prin dubla suzeranitate (otomana si habsburgica) Mihai a cautat sa compenseze prevederile tratatului de la Alba Iulia, din 20 mai 1595, prin care recunoscuse suzeranitatea principelui Transilvaniei, Sigismund Bathory.

Unirea de la 1600

Conturarea mitului Mihai Viteazul ilustreaza mai bine ca oricare alt model istoric mutatiile petrecute in constiinta romaneasca. Domnitorul care a reusit sa stapineasca pentru scurt timp, la 1599-1600, cele trei tari reunite, trei veacuri mai tarziu, in Romania moderna, incepe a fi receptat ca unificator abia spre mijlocul secolului al XIX-lea. O asemenea interpretare lipseste cu desavirsire in istoriografia cronicareasca a veacului al XVII-lea si chiar mai tirziu, spre 1800, la scoala Ardeleana".

Transilvania

Domnia lui Ieremia Movila, devotat polonezilor, insemnase practic indepartarea Moldovei de Sfanta Alianta. in Transilvania, Sigismund renunta la tron in favoarea varului sau, Andrei Bathory (de asemenea inclinat catre politica polona).

In iulie 1599 a trimis o solie la Praga pentru a cere incuviintarea imparatului Rudolf al II-lea pentru punerea in practica a initiativei sale. Primind un raspuns favorabil, la sfarsitul aceluiasi an, intra in Transilvania prin pasul Buzau cu o armata formata din romani, si mercenari de diferite etnii: unguri si secui din Ardeal, polonezi, sarbi etc. Dupa victoria asupra lui Andrei Bathory (Batalia de la selimbar, 18/28 octombrie 1599) isi face intrarea triumfatoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599 primind cheile fortaretei de la episcopul Demetrius Napragy. Chiar daca a fost recunoscut de Dieta doar ca guvernator imperial, Mihai a fost conducatorul de facto al Transilvaniei.

Moldova

In mai 1600, Mihai Viteazul il alunga de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movila, invingandu-l la Bacau, si realizeaza astfel, prima unire a tarilor romane. Titulatura folosita de voievod (intr-un document din 6 iulie 1600) era: "Domn al tarii Romanesti si Ardealului si a toata tara Moldovei". La recomandarea marii boierimi, Mihai a numit un domn in Moldova, subordonat siesi.

Sfarsitul domniei - Destramarea Unirii

Contextul international a fost nefavorabil lui Mihai. Puterile vecine vedeau in ambitiile sale politice o contradictie cu interesele proprii de dominanta. Habsburgii isi vedeau amenintate planurile de mentinere a Transilvaniei in sfera lor de influenta, Polonia nu dorea pierderea controlului asupra Moldovei, iar Imperiul Otoman nu accepta ideea renuntarii la tara Romaneasca. Mai mult chiar, uniunea personala a lui Mihai reprezenta o formula puternica, capabila sa schimbe raportul de forte din regiune. Existau insa si conflicte interne, cauzate de insubordonarea nobililor maghiari din Transilvania care nu acceptau masurile impuse de noul domn. De asemenea, sasii au ramas ostili lui Mihai, in urma jafurilor intreprinse de armatele sale in orasele si satele lor (Ghimbav, Codlea, Merghindeal, Cincu, sura Mica, Cristian, Calnic etc.). Mihai nu reuseste sa infranga revolta nobililor maghiari transilvaneni, sprijiniti de generalul Basta la (Miraslau 18/28 septembrie 1600) si astfel pierde Ardealul. in scurt timp Moldova va reintra in posesia Movilestilor aserviti intereselor polone. Mihai incearca sa reziste atacului polon asupra tarii Romanesti, insa si pe acest tron se va urca un membru al familiei Movilestilor, Simion.

Moartea lui Mihai Viteazul

Fortat sa ia calea pribegiei, Mihai cere sprijinul imparatului Rudolf al II-lea, care, in contextul reinscaunarii lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei, accepta sa-l sustina pe roman. impreuna cu generalul Basta, Mihai porneste campania de recucerire a teritoriilor romanesti. Prin victoria de la Guruslau (3 august 1601), voievodul valah il indeparteaza pe Bathory din Transilvania. Continua prin a recupera tara Romaneasca gonindu-l pe Simion Movila de pe tron. in aceste conditii, se intrezareau perspectivele unei noi uniri romanesti, perspectiva ce nu convenea imparatului habsburgic, Rudolf al II-lea. Din ordinul sau se pune la cale inlaturarea fizica a domnitorului roman, si la 9/10 august 1601, la 3 km sud de Turda, Mihai Viteazul este ucis de generalul Gheorghe Basta (vezi Mormantul lui Mihai Viteazul). Capul sau este luat de unul dintre capitanii domnitorului si inmormantat de Radu Buzescu la Manastirea Dealu, langa Targoviste. Pe lespedea sa de piatra de la Manastirea Dealu sta scris: "Aici zace cinstitul si raposatul capu al crestinului Mihail, Marele Voievod, ce a fost domn al tarii Romanesti si Ardealului si Moldovei."

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Viteazul

Facebook

Facebook

Vizitati-ne si pe Facebook

Termeni si conditii.

Privacy Policy.

Invata mai mult despre termeni si conditii.

Comenzi telefonice:

In Lucru

Program Atelier | Plata si Livrare

Site-uri partenere:

Lyv Bijoux

laBohemia Handmade Gifts