I LOVE CRAIOVA.com

Expand your horizons by exploring ours. From parks to museums, from restaurants to cafes Craiova has it all!

eXploreaza Craiova
facebook
YouTube

Palatul Jean Mihail Craiova

(Donatie Aromana)

HOME Galerie FOTO

Palatul lui Dinu Mihail din Craiova este o adevarata bijuterie arhitecturala ce dateaza de la inceputul secolului al XX-lea. Din 1954 a devenit sediul Muzeului de Arta din Bania Craiovei.

Fiul lui Nicolae Mihail roman - macedonean devenit camatar in Craiova pe la 1860 si unul dintre cei mai mari proprietari funciari din tara Constantin Dinu Mihail (1837-1908) primea la moartea tatalui sau o avere de peste 100 000 de pogoane de pamant si o datorie echivalenta cu valoarea mosiilor. Douazeci de ani mai tarziu, datoriile erau platite din venituri, iar fiul fostului camatar era al doilea om ca bogatie din Romania, dupa primul ministru Gh. Grigore Cantacuzino, zis Nababul, proprietarul celei mai mari averi funciare din Romania. Detinea mai multe resedinte: in Bucuresti pe Calea Victoriei, la Floresti (Prahova), Castelul Zamora din Busteni etc. Facand studii la Viena, Dinu a cumparat cu ajutorul surorii sale, Elena, si a cumnatului sau, Constantin Dumba, care detineau unul din cele mai mari magazine de arta din Europa, o valoroasa colectie de pictura universala, care e astazi in patrimoniul Muzeului de Arta din Craiova.

Intors de la Viena unde se casatorise Matilda Spiro, fiica unui aroman sarac, elevatul Dinu administreaza cu grija proprietatile funciare ale tatalui sau, le sporeste si reuseste sa achite toate datoriile si ipotecile de la Creditul Agricol. Devine unul dintre cei mai mari proprietari funciari din Romania, cumparand mosii in toata tara (in Dolj, Gorj, Mehedinti, Romanati, Teleorman, Ilfov, Tecuci). In centrul Craiovei isi doreste o resedinta demna de pozitia sa sociala si apeleaza la cei mai buni specialisti straini. Arhitectul Curtii Regale, Paul Gottereau, a realizat planurile constructiei, ridicata in perioada 1900-1907 sub supravegherea arhitectului italian Constantino Cichi. Construit in stilul academismului francez, cu elemente arhitecturale ce apartin barocului tarziu, palatul este remarcabil atat prin bogata arhitectura exterioara (ancadramentele ferestrelor, ornamentele fatadelor, lucrarile de feronerie ale balcoanelor, patru coloane adosate etajului I, al corpului central decrosat, loggia centrala de pe fatada sudica a palatului, acoperisul mansardei), cat si prin amenajarile interioare realizate din materiale de cea mai buna calitate: scara de onoare din marmura de Carrara, candelabre din cristal de Murano, oglinzi venetiene, stucatura aurita, plafoane pictate, pereti tapisati cu matase de Lyon, luminatoarelr cu vitralii, plafoanele din lemn sculptat, lambriurile si parchetele deosebite, diferitele sculpturi.

Trei dintre tablourile lui C. Fasting, reprezentandu-i pe Dinu Mihail si pe cei doi fii ai sai, Jean si Nicolae, puteau fi observate in holul palatului, iar la capatul scarii centrale se afla bustul lui Dinu Mihail, deasupra caruia era gravata inscriptia de inaugurare a palatului: "Aceasta cladire s-a ridicat in anii 1900-1907 de catre Constantin N. Mihail si s-a inaugurat la anul 1909 de fiii sai Nicolae si Ioan". inca de la inceput, resedinta a fost prevazuta cu instalatie electrica si incalzire centrala.

Mostenitorii Dinu Mihail nu a apucat sa-si inaugureze somptuosul palat, la sfarsitul anului 1907 s-a imbolnavit, murind in iunie anul urmator. Cei doi fii ai sai, Nicolae si Jean Mihail, au inaugurat palatul in 1909, dupa cum rezulta din placa comemorativa, aflata la capatul scarii de onoare. Fiul cel mare al lui Dinu Mihail, Nicolae (1873-1918) a trait mult timp in Franta, unde a si murit. Fiul cel mic, Jean Mihail (nascut la Craiova la 16 noiembrie 1876 si decedat in acelasi oras la 28 februarie 1936) a mostenit intreaga avere funciara si imobiliara a tatalui. Pe langa averea aceasta, Jean Mihail mostenea impreuna cu fratele sau Nicolae bunurile altor trei rude, (Generalul Androcle Fotino, casatorit cu sora tatalui lor Aretia, le lasase in 1901 casa din Bucuresti si averea sa, matusa dupa mama, Maria Coloni le lasase mosia de la Deveselu, jud. Olt cu 2000 ha. si vila de aici, Elena Dumba, cealalta matusa dupa tata, le lasase colectia de tablouri si casa din Craiova). Toate acestea au intrat in posesia lui Jean Mihail dupa moartea fratelui sau in 1918.

O fire retrasa, Jean Mihail a fost vizitat doar in 1913 de regele Carol I si de regina Elisabeta, veniti la Craiova cu ocazia inaugurarii Monumentului Independentei. in timpul celui de-al doilea razboi balcanic, in vara anului 1913, regele Carol I a locuit pentru scurt timp la palat. Apoi, in 1915, regele Ferdinand, cand a facut o vizita la Craiova. in timpul primului razboi mondial, cand parte din teritoriul Romaniei a fost ocupat de Puterile Centrale, in palat a functionat sediul Comandaturii Germane pentru Oltenia. Trebuie amintit faptul ca atunci nu a fost furat nimic si nici nu au fost distrugeri.

Prin testament, Jean Mihail a lasat intreaga avere statului, cerand infiintarea unei fundatii care sa-i poarte numele si sa-i administreze toate bunurile. Fundatia Culturala "Jean C. Mihail" a fost infiintata la 1 septembrie 1936, devenind proprietara palatului din centrul Craiovei si a celorlalte bunuri ramase de la familia Mihail. Scopul Fundatiei era lichidarea mosiilor prin vinderea pamantului catre tarani si infiintarea de scoli, camine culturale si biblioteci satesti. Executorul testamentar al lui Jean C. Mihail, doctorul Constantin Angelescu a dorit ca in palatal de la Craiova sa se infiinteze un muzeu al Olteniei, in care sa figureze si colectia sa de tablouri si monede. Dupa 1936: locuit de presedintele Poloniei, de Tito, de sovietici Dupa moartea lui Jean Mihail palatul a fost inchis, fiind vremelnic folosit de statul roman pentru gazduirea unor oaspeti de seama. in 1939, dupa infrangerea Poloniei, seful Cartierului General al armatei poloneze, maresalul Eduard Smigly-Ryds, a fost gazduit la palat intre 19 septembrie si 5 octombrie, iar mai tarziu, intre 5 noiembrie si 24 decembrie, in palat a fost gazduit presedintele Poloniei, Ignacy Moscicki, cu familia si suita sa. Desi se refugiasera in Romania, in urma atacarii statului polonez de catre trupele Germaniei hitleriste, gasind aici un adapost temporar, insistentele lui Hitler ca personalitatile politice poloneze sa le fie predate au determinat statul roman sa sprijine organizarea refugierii acestora (prin Iugoslavia si Grecia) la Londra.

Ca o ironie a sortii, la sfarsitul verii anului 1940, in palat au avut loc tratativele romano-bulgare, in urma carora, la 7 septembrie, tara noastra a cedat Bulgariei Cadrilaterul. intre 24 si 31 octombrie 1943, palatul a gazduit expozitia "Saptamana Olteniei", patronata de regale Mihai si inaugurata de maresalul Ion Antonescu. Cu aceasta ocazie, craiovenii au putut sa vada pentru prima data palatul, care a stat inchis atat in timpul vietii lui Jean Mihail cat si dupa moartea sa. Din septembrie 1944, la palat s-a instalat sediul Comandamentului sovietic al armatei a 53-a, care facea parte din Frontul ucrainean, condus de generalul Manakarov. in toamna aceluiasi an, la resedinta lui Jean Mihail a locuit timp de trei saptamani Iosif Broz Tito; atunci, in septembrie 1944, s-a incheiat Acordul dintre Comitetul National de Eliberarea Iugoslaviei si Frontul Patriei din Bulgaria, acord prin care razboiul dintre Iugoslavia si Bulgaria inceta, iar trupele bulgare participau la lupta impotriva trupelor hitleriste de pe teritoriul Iugoslaviei. Iosif Broz Tito a condus de la palat operatiunile de eliberare ale Belgradului, incheiate cu succes la 20 octombrie 1944. Dupa aceasta data, palatul a adapostit diverse institutii, iar din 1954 a gazduit sediul Muzeului de Arta al Craiovei.

Inaugurat in vara anului 1954, in somptuosul palat al fostului mare negustor Jean Mihail , Muzeul de Arta Craiova este astazi una din cele mai prestigioase institutii muzeale din Romania. Bogatia patrimoniului, cadrul si modul in care sunt expuse cele mai valoroase piese ale sale impun admiratia vizitatorilor.

La baza formarii colectiei muzeului se afla Pinacoteca "Alexandru si Aristia Aman", deschisa la Craiova in anul 1908 conform vointei testamentare a celor doi filantropi craioveni. Aceasta a fost adapostita timp de cateva decenii in vechea casa a familiei Grigore si Elena Laceanu (parintii Aristiei Aman). Pinacoteca cuprindea tablouri din scolile olandeza, flamanda, italiana si franceza (in general lucrari din secolul al XVII-lea), pictura si grafica de Theodor Aman, arta decorativa romaneasca si straina, la care s-au adaugat, odata cu trecerea anilor, unele achizitii facute de primaria orasului, precum si o serie de donatii, dintre care amintim : Nicolae Romanescu si Jean Mihail (pictura europeana), Cornetti, Glogoveanu s.a., donatii care i-au imbogatit, in mod considerabil, patrimoniul.

Pinacoteca a fost preluata de Muzeul Olteniei, de care s-a despartit peste patru ani, in 1954, cand a devenit Muzeu de Arta de sine statator, reorganizat in Palatul Jean Mihail.

Acesta a fost construit intre 1900 - 1907, dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail (1837 - 1908) unul dintre cei mai bogati oameni din Romania de atunci. La constructia palatului s-au folosit materiale de cea mai buna calitate si mesteri straini, in general italieni veniti din zona friulana si stabiliti in Oltenia. Valoroasa stucatura, in parte aurita, luminatoarele, oglinzile venetiene, plafoanele si cartusele pictate, candelabrele cu ornamente din cristal de Murano, coloanele, scarile din marmura de Carrara, peretii tapisati cu matase de Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria, toate dau incaperilor un aer de eleganta si gust rafinat. Palatul a fost acoperit cu ardezie si dotat inca de la inceput cu instalatie electrica, incalzire centrala etc. Pretuit pentru valoarea sa artistica, el a figurat inca din anul 1947 ca unul dintre cele mai importante monumente de arhitectura civila de la inceputul secolului al XX-lea.

Din august 1954 Palatul Jean Mihail adaposteste Muzeul de Arta Craiova.

Incepand din anul 1962 operele de arta din partimoniul Muzeului de Arta Craiova au intrat direct in circuitul international al valorilor prin participarea la mari expozitii internationale, organizate in peste 20 de tari din Europa , Asia si America de Nord.

Sursa: http://www.360view.ro/tur/muzeul-de-arta-palatul-jean-mihail-craiova-149/

Facebook

Facebook

Vizitati-ne si pe Facebook

Termeni si conditii.

Privacy Policy.

Invata mai mult despre termeni si conditii.

Comenzi telefonice:

In Lucru

Program Atelier | Plata si Livrare

Site-uri partenere:

Lyv Bijoux

laBohemia Handmade Gifts