I LOVE CRAIOVA.com

Expand your horizons by exploring ours. From parks to museums, from restaurants to cafes Craiova has it all!

eXploreaza Craiova
facebook
YouTube

Nicolae Coculescu

Astronom roman

Nicolae C. Coculescu (n. 31 iulie 1866, Craiova - d. 5 noiembrie 1952, Bucuresti) a fost un astronom roman. A fost profesor de astronomie la Universitatea din Bucuresti. in 1908 a infiintat Observatorul Astronomic din Bucuresti. Este cunoscut pentru studiile sale de mecanica cereasca asupra calculului perturbatiilor planetelor.

Biografie

A absolvit la Craiova scoala primara si liceul, iar universitatea a urmat-o la Bucuresti, la Facultatea de stiinte, obtinand licenta in matematica in martie 1889. in decembrie 1890, a plecat la Paris unde a obtinut din nou licenta in matematica.

In 1892, in timp ce-si efectua stagiul la Observatorul astronomic din Paris, Nicolae Coculescu publica, in Comptes rendus des seances de l'Academie des sciences de Paris, primul sau memoriu de mecanica cereasca intitulat: Sur la stabilite du mouvement dans un cas particulier du probleme des trois corps. Aici el se ocupa de un caz particular al problemei celor trei corpuri, aratand ca al treilea corp nu se indeparteaza la nesfarsit, ci ca exista o stabilitate in sensul indicat de Hill sau de Poisson. Aceasta lucrare a fost considerata foarte interesanta, ea fiind citata mult mai tarziu si anume, in anul 1919, de italianul Marcolongo in studiul: Il problema degli tre corpi de Newton ai nostri giorni.

Activitate stiintifica

Coculescu publica un prim memoriu in legatura cu viitoarea teza de doctorat in matematica in: Comptes rendus des seances de l'Academie des sciences de Paris in 1894.

Urmeaza in acelasi periodic memoriul: Sur le developpment approche de la fonction perturbatrice. La 5 noiembrie 1895, isi sustine teza in matematica la Sorbona cu un subiect din mecanica cereasca: Sur les expressions approchees des termes d'ordre eleve dans le developpement de la fonction perturbatrice (Asupra expresiilor apropriate ale termenilor de ordin ridicat, in dezvoltarea functiei perturbatoare). Aceasta teza a fost publicata in: Journal de mathematiques pures et appliques.

Inaintea tezei lui N. Coculescu privind functia perturbatoare, Darboux aratase ca cercetarea partii principale a unui coeficient de rang ridicat in dezvoltarea in serie depinde numai de singuralitatile ce le infatiseaza functia pe cercul de convergenta. De asemenea, tot inaintea lui N. Coculescu, Henri Poincare adusese functia perturbatoare de doua variabile la o functie (x) de o singura variabila.

N. Coculescu studiaza in teza sa aceasta functie (x), preocupat fiind de determinarea singularitatilor. Dar aceste singularitati erau date de ecuatii de grad foarte ridicat, munca pentru aflarea lor fiind destul de grea. Dupa ce studiaza insa cateva cazuri particulare, N. Coculescu conchide ca pentru perturbatiile din sistemul solar exista doar un singur punct singular pe conturul de convergenta. Pornind de la acest punct si tinand seama de teorema lui Darboux, afla partea principala a coeficientului general al lui (x), ceea ce rezolva problema pusa de Poincare privind functia perturbatoare din problema celor trei corpuri.

Reintors in tara dupa sustinerea tezei de doctorat in matematica, N. Coculescu a ocupat catedra de astronomie si geodezie de la Universitatea din Bucuresti, de la 1 noiembrie 1895 ca suplinitor si apoi de la 28 mai 1896 ca profesor titular, catedra pe care o detinuse Dimitrie Petrescu de la infiintarea universitatii. Principala preocupare a sa dupa aceea a fost realizarea Observatorului astronomic din Bucuresti, fapt implinit abia in anul 1908 - dupa 12 ani de insistente pe langa oficialitati. Observatorul astronomic din Bucuresti era dotat la acea vreme cu un ecuatorial dublu, vizual si fotografic, cu lunete de 38 cm diametru si 6 m lungime focal, un cerc meridian de 19 cm diametru si 2,35 m lungime focala, o pendula fundamentala. Observatorul pastra si distribuia ora, ca si azi. in anul 1933, sub coordonarea lui N. Coculescu, Observatorul astronomic a participat la cea de-a doua operatiune mondiala privind stabilirea longitudinii.

Cursul de mecanica cereasca, publicat in 1905 de N. Coculescu a tratat si perturbatiile provocate de satelitii lui Jupiter. Iar cursul de astronomie teoretica, din 1929, cuprinde astronomia sferica, sistemul planetar si astronomia siderala.

N. Coculescu a publicat extrem de putin. A inceput cu memorii interesante in "Comptes rendus" ale Academiei de stiinte din Paris, ca dupa intoarcerea in tara sa nu mai publice nimic original in nici un periodic matematic national sau mondial.

In 1893, pe cand studia la Paris, a participat sub conducerea lui Henri Deslandres la o expeditie in Senegal, pentru a face observatii in localitatea Foundiougne in perioada producerii unei eclipse de Soare - 4/16 aprilie.

Nicolae Coculescu a format totusi astronomi si a realizat Observatorul astronomic din Bucuresti. Gheorghe Demetrescu, Constantin Popovici si C. Parvulescu datoreaza o parte din formarea lor ca astronomi si lui Nicolae Coculescu.

La Observatorul astronomic, in biroul directorului, se afla un portret in ulei al lui Nicolae Coculescu, realizat de pictorul Aurel Bordenache.

A fost membru fondator al Academiei de stiinte din Romania.

Lucrari

Sur les expressions aprochees des termes d'ordre eleve dans le developpement de la fonction pertrubatrice, teza sa de doctorat.

Sur la stabilite du mouvement dans un cas particulier du probleme des trois corps 1892,Paris).

Bibliografie

Academia Republicii Populare Romane, Dictionar Enciclopedic Roman, Editura Politica, Bucuresti, 1962-1964.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Coculescu

Facebook

Facebook

Vizitati-ne si pe Facebook

Termeni si conditii.

Privacy Policy.

Invata mai mult despre termeni si conditii.

Comenzi telefonice:

In Lucru

Program Atelier | Plata si Livrare

Site-uri partenere:

Lyv Bijoux

laBohemia Handmade Gifts