I LOVE CRAIOVA.com

Expand your horizons by exploring ours. From parks to museums, from restaurants to cafes Craiova has it all!

eXploreaza Craiova
facebook
YouTube

Corneliu Baba

Pictor roman

Corneliu Baba (n. 18 noiembrie 1906, Craiova - d. 28 decembrie 1997, Bucuresti) a fost un pictor roman, cunoscut mai ales pentru portretele sale, dar si pentru alte tipuri de tablouri si ilustratii de carti.

Prin originalitatea, maiestria si realismul ei profund, arta lui Corneliu Baba si-a castigat o mare pretuire in tara si peste hotare.

Biografie

A studiat pentru scurta vreme (1926) la scoala Nationala de Arte Frumoase din Bucuresti, dar nu a obtinut nicio diploma. Prima expozitie publica a sa a avut loc in 1934 la Baile Herculane. Anul urmator si-a continuat studiile cu ajutorul lui Nicolae Tonitza in Iasi, primind o diploma in Arte Frumoase in 1938 la Iasi, unde a fost numit asistent al departamentului de pictura in 1939 si apoi profesor de pictura in 1946.

Putin dupa debutul sau oficial la Salonul de Arta din Bucuresti cu o pictura numita Jucatorul de sah, a fost arestat si inchis pentru scurta vreme la inchisoarea Galata din Iasi. Anul urmator a fost suspendat fara explicatii din postul sau de la facultate si mutat de la Iasi la Bucuresti.

Desi a avut o relatie nu prea usoara cu autoritatile comuniste, care il denuntau ca fiind formalist, Baba a reusit sa se impuna ca un ilustrator si artist. Pe distanta unui deceniu (1940-1950), intr-un moment cand isi cauta propriul drum, artistul era confruntat cu fenomenul de inghetare a limbajului in formele neoacademice, conventionale. A avut o scurta perioada in care a pictat in stilul realismului socialist, otelari si tablouri cu tarani, dar si-a revenit repede. Baba depaseste contradictia simplificatoare a acestui climat. Solutia sa se bazeaza pe apelul la valorile marii traditii a picturii, numit de obicei spatiu al clasicitatii. Se refugiaza in tablourile cu tarani si picteaza foarte multe scene din timpul rascoalei din 1907. Pictorul redescopera chipul si universul taranului roman, conferindu-le simbolul permanentei , din aceasta epoca dateaza panzele intoarcerea de la sapa, 1943; tarani, 1953; Odihna pe camp, 1954; Oameni odihnindu-se. in 1955 i-a fost permisa o plecare in Rusia (pe atunci Uniunea Sovietica) si apoi a castigat o medalie de aur la o expozitie internationala la Varsovia. in 1956, Baba a insotit Jucatorul de sah si alte doua picturi la o expozitie din Venetia, apoi a calatorit impreuna cu tablourile la expozitii din Moscova, Leningrad si Praga. A desenat ilustratii pentru romanul cu tarani al lui Mihail Sadoveanu, Mitrea Cocor.

In 1958, Baba a fost numit Profesor de Pictura la Institutul de Arte Frumoase Nicolae Grigorescu din Bucuresti si a primit titlul de Maestru Emerit al Artelor. Acum, problemele anterioare cu autoritatile comuniste par sa dispara. in urmatoarea decada, el si cu tablourile sale vor calatori in toata lumea participand la expozitii in locuri diverse precum Cairo, Helsinki, Viena si New Delhi, culminand cu o expozitie personala avuta la Bruxelles in 1964. in 1962, guvernul roman ii va acorda titlul de Artistul poporului, anul urmator devenind membru corespondent al Academiei Romane, iar in 1964 va fi membru al Academiei de Arte Frumoase din Berlinul de Est.

Premiile si expozitiile au continuat sa se acumuleze, conducandu-l spre o expozitie personala la New York in 1970 si aducandu-i decoratia Steaua Rosie in 1971. in timp ce devenise cunoscut in Romania si putin in fostul bloc comunist, nu a avut o faima comparabila in Vest.

In 1988, pictorul s-a ranit grav intr-o cazatura in atelierul lui si a fost imobilizat mai multe luni. Desi ultimii ani ai sai nu au fost printre cei mai productivi ai carierei sale, totusi calibrul operei sale ramane ridicat. Cu putin timp inainte de moartea sa in 1997, Baba si-a publicat memoriile sale, Notele unui artist din Europa de est. A primit, postum, premiul de excelenta al Fundatiei Culturale Romane.

Arta portretului

Aproape toate operele lui Corneliu Baba au ramas in Romania, abia daca exista vreun muzeu mai important din tara care sa nu aiba macar o opera de-a sa. Una dintre putinele opere din afara Romaniei este tabloul impresionist numit Frica, aflat la Muzeul Szepmuveszeti din Budapesta. Printre cele mai importate opere sunt o serie de portrete care au determinat criticii sa-l compare cu Francisco Goya. Printre acestea sunt portretul din 1952 al lui Mihail Sadoveanu (aflat la Muzeul de Arta Timisoara) si portretul din 1957 al lui Krikor Z. Zambaccian (la Muzeul Zambaccian, tot in Bucuresti). Aceasta arta a jocului de lumini, inspirata de la Rembrandt este preponderenta in tablourile care prezinta portretele altor personalitati cum ar fi Lucia Sturdza-Bulandra, George Enescu, Tudor Arghezi. in portretele sale a acordat o atentie deosebita mainilor, ca element cheie in caracterizarea personalitatii umane, exact ca Rembrandt si marii portretisti din scoala olandeza. Corneliu Baba este cel mai mare portretist roman. isi pregatea portretele, pe urmele maestrului sau Rembrandt, printr-un un numar urias de schite ale mainilor sau ochilor.

Senectutea

Intre saptezeci si optzeci de ani, Baba a realizat o serie extensiva de tablouri de Arlechini si Regi Nebuni, majoritatea ramanand in colectia sa privata pana la moarte. Din nou, se observa o analogie cu perioada ultima a lui Goya dar si cu pictura expresionismului german. Critici de arta, cum ar fi Pavel susara, autorul unui album monografic dedicat pictorului, au vazut in acest ciclu de tablouri o reactie personala a artistului in fata absurdului dictaturii comuniste si al "rinocerizarii" Romaniei.

Desi ar fi putut fi considerat relativ demodat pentru un pictor care picta in secolul XX, Baba lucra in traditia Marilor Maestri, nefiind nici in legatura cu realismul socialist din blocul comunist, nici cu modernismul popular in vest. Chiar daca anumite opere ale sale arata o influenta impresionista puternica, cele mai bune opere amintesc de Marii Maestri Spanioli, printre care Francisco Goya. A fost de asemenea fascinat de peisajele venetiene si spaniole.

A expus la principalele manifestari din tara si la expozitii internationale, printre care Bienala de la Venetia (1954, 1956), expozitia "Arta non-abstracta" din Tokio (1964), Berlin (1964), New York (1970), Bucuresti (1978); Moscova, Viena, Leningrad (1979).

Colectia "Baba"

In prezent, cea mai mare colectie de lucrari dar si obiecte ale artistului se gasesc in Colectia Baba, la Muzeul de Arta Timisoara. Colectia a fost donata muzeului de sotia artistului si include 90 de piese, printre care si cateva tablouri aduse de la Muzeul National de Arta si de la Muzeul de Istorie si Arta al Municipiului Bucuresti.

Distinctii

Premiul de Stat (1953, 1954),

Medalia de Aur la Expozitia Internationala de la Varsovia (1955),

Medalia de Aur la Expozitia Internationala de ilustratie de carte - Leipzig (1960),

Premiul pentru portret la Trienala de arta - Sofia (1973);

Titluri

Maestru emerit al Artei (1958),

Membru de onoare al Academiei de Arta a URSS (1968),

Artist al poporului, Romania (1962),

Membru corespondent al Academiei Romane (1963),

Membru corespondent al Academiei de Arta din Berlin (1964);

Membru al Academiei Tommaso Campanella din Roma (1970), etc.

Afilieri

A fost profesor universitar la Iasi (din 1946) si la Bucuresti (din 1958).

Elevi reprezentativi ai maestrului Corneliu Baba

Vladimir Zamfirescu

Niculita Secrieriu

Sorin Dumitrescu

Dan Hatmanu

Stefan Caltia

Sorin Ilfoveanu

Ana Ruxandra Ilfoveanu

Elena Greculesi

Henry Mavrodin

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Corneliu_Baba

Facebook

Facebook

Vizitati-ne si pe Facebook

Termeni si conditii.

Privacy Policy.

Invata mai mult despre termeni si conditii.

Comenzi telefonice:

In Lucru

Program Atelier | Plata si Livrare

Site-uri partenere:

Lyv Bijoux

laBohemia Handmade Gifts